Mai mare decat toti vei fi atunci cand te vei preface pe tine, cu gandul, in nimic; cand te vei ridica cu duhul tau pana la Duhul Nesfarsit si, din inaltime si departare, vei privi asupra ta insuti ca asupra unui obiect, tot asa de nepartinitor cum privesti acum, in trup, toate celelalte lucruri din jurul tau; cand, din acea departata inaltime, vei privi asupra ta ca asupra unuia care a murit, ca asupra prafului imprastiat si disparut; cand vei sti sa vezi chiar moartea in trecut; zic in trecut, adica fara prezent si viitor.
Atunci moartea, care necontenit te ameninta sa-ti ia trupul, nu-ti va parea mai de temut decat vantul care ameninta sa-ti ia palaria.
Deoarece abia atunci vei cunoaste ca sufletul poate exista si fara trup, ca si capul fara palarie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu