duminică, 18 decembrie 2011

Sa ne incredintam Proniei dumnezeiesti - Cuviosul Parinte Paisie Aghioritul



”Cel care urmareste facerile de bine ale lui Dumnezeu, invata sa se lase in purtarea Lui de grija. Dupa aceea se simte ca pruncul in leaganul sau care, daca il lasa mama lui pentru putin, incepe sa planga pana ce va veni iarasi la el. A se increde cineva in Dumnezeu e mare lucru. Cand am mers prima data in Sfanta Manastire Stomiu, nu aveam unde sa stau. Toata manastirea era plina de moloz. Am aflat un colt lanaga o ingraditura, am pus ceva pe deasupra ca acoperis si acolo imi petreceam noptile sezand, deoarece nu incapeam sa ma intind. Intr-o zi vine la mine un ieromonah, cunoscut de-al meu, si-mi spune: ”Bine, dar cum stai aici?”. ”De ce?”, ii spun, ”mirenii au avut mai mult decat noi? cand i-au spus lui Kanaris (e vorba de o personalitate greaca cu rol important in Revolutia de eliberare a Greciei de sub turci din anul 1821), atunci cand a cerut imprumut, ”nu-ti putem da pentru ca nu ai patrie?”, acela a raspuns: ”Vom dobandi patrie”. Daca un om mirean a avut atata credinta, noi sa nu avem incredere in Dumnezeu? Daca Maica Domnului a iconomisit sa ma aflu aici, nu se va ingriji de manastirea ei, atunci cand va veni ceasul?” Si intr-adevar, cum le-a economisit incet-incet pe toate Maica Domnului! Imi aduc aminte ca atunci cand mesterii turnau beton ca sa faca placa la chiliile ce au ars, nu ajungea cimentul. Lipsea o treime pentru a fi terminata placa. Vin mesterii si-mi spun: ”Se termina cimentul. Sa punem mai putin ca sa ne ajunga pentru toata placa?”. ”Nu”, le spun. ”Continuati normal”. Sa aducem altul, nu se putea, pentru ca animalele erau la camp. Trebuia sa mearga mesterii doua ore pana la Konita si doua ore pana la camp, ca sa afle animalele. Cand sa mearga si cand sa se intoarca? Dupa aceea oamenii aveau treburile lor, nu mai puteau veni in alta zi. vad ca au aruncat totul pe doua treimi de placa. Am intrat in bisericuta si spun: ”Ce vom face acum, Maica Domnului? Te rog, ajuta-ne!”. Dupa aceea am iesit afara...

- Si ce s-a petrecut , Parinte?

- Si placa s-a terminat si cimentul a prisosit.

- Mesterii au inteles?

- Cum sa nu inteleaga? Uneori ajutorul lui Dumnezeu si al Maicii Domnului este foarte mare!” (”Cuvinte duhovnicesti - Trezire Duhovniceasca”, Parintele Paisie Aghioritul)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu