duminică, 1 august 2010

Sfintele Cruci de la Manastirea Dervent

Dintre cele patru Sfinte Cruci care au existat initial la Dervent - una mare si trei mai mici - dupa cum spune traditia "crescute din pamant", in prezent se mai afla doua: cea mare, care are puteri tamaduitoare, este adapostita in paraclisul din partea stanga a bisericii, iar cea mica se afla in afara bisericii, in stanga altarului si la ea se vindeca animalele bolnave. Celelalte doua cruci mici au fost scoase din pamant, dupa cum arata legenda, in timpul stapanirii otomane.
Sfintele Cruci de la Dervent, in jurul carora de doua mii de ani se revarsa mila si minunile lui Dumnezeu, sunt din piatra masiva si au marrimi diferite. Cea care se afla in afara bisericii, cu dimensiunea de 0,67 m / 0,32 m, are bratele rupte si in jurul ei exista obiceiul de a se aseza pungi cu graunte pentru animale, care vor fi sfintite si vor primi putere tamaduitoare numai prin simpla prezenta langa aceasta.
Crucea cea mare, din paraclisul din stanga bisericii, are dimensiunile de 0,71 m / 0,60 m. Intrucat exista obiceiul de a se dormi peste noapte langa Sfanta Cruce, s-a renuntat la a se sluji in paraclisul in care se afla, dar in mod curent se savarseste aici Taina Sfantului Maslu si se citesc rugaciuni pentru bolnavi. De-a lungul anilor, unii pelerini, dorind sa posede fragmente din aceasta sfanta relicva, in elanul lor nechibzuit au ciobit-o in fel si chip, motiv pentru care ea a fost acoperita cu o tabla nichelata frumos ornamentata, avand reprezentata pe o fata icoana Sfantului Andrei, iar pe cealalta - Rastignirea Mantuitorului.
Zilnic, oameni in suferinta se tamaduiesc aici prin rugaciune sau chiar prin simpla atingere, realitate care nu poate fi tagaduita nici de cele mai sceptice persoane. In timpul staretului Anastasie negara (1921-1932) s-au tinut chiar dosare care cuprindeau marturiile scrise ale celor vindecati aici, din pacate distruse de comunisti dupa inchiderea manastirii in 1959, o data cu numeroasele carje si bastoane lasate de asemenea spre marturie de cei care si-au aflat in mod minunat tamaduirea.
Totusi, o mica parte dintre aceste certificate, unele dintre ele chiar autentificate de autoritatile timpului respectiv, au supravietuit prigoanei comuniste si au reintrat in posesia manastirii.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu